FERRARI-UL DOMNULUI ŢIRIAC

averi Ferrari

Ion Ţiriac şi-a cumpărat un Ferrari, ediţie limitată, de 1 milion de euro. Ştirea „bântuie” paginile de ziar, jurnalele de ştiri şi conturile de social media ale unora dintre noi de câteva zile şi stârneşte reacţii. Diverse. Eu unul cred că e minunat să ridici o avere cinstit şi să te bucuri de banii tăi. Dar, din păcate pentru domnul Ţiriac, bijuteria de maşină îi va bucura simţurile oriunde pe planeta asta, mai puţin în România. Că, deh, în 2016, România încă n-are drumuri. Şi n-ar fi avut nici căi ferate, nici aeroport, nici şcoală, nici spital, dacă o mână de oameni cu avere şi ştiinţă de carte n-ar fi înţeles că evoluţia înseamnă întoarcerea către comunitate a unei părţi din ceea ce ţi-a dat.

Aruncaţi o privire în topurile Forbes sau Capital. Şi încercaţi să vă aduceţi aminte cum s-au ridicat averile unora dintre cei prezenţi pe listă. Şi mai faceţi un exerciţiu: luaţi câteva exemple de milionari, la întâmplare, şi spuneţi despre fiecare dintre ei cum au ajutat, concret, comunitatea în care trăiesc sau în care şi-au câştigat banii.

CE FĂCEAU BOGAŢII ACUM 100 DE ANI

Închideţi listele de milionari contemporani şi mergeţi cu gândul la bogătaşii de ieri ai României. La vechile familii aristocrate, care îşi făceau studiile la Viena sau Paris şi-şi aduceau apoi odraslele în ţară, să profeseze pe baza a ceea ce au învăţat. Ridicau şcoli şi spitale cu un firesc pe care doar actele de caritate făcute de cei mai puţini înstăriţi le mai au azi în România.

Aeroportul Băneasa. Acum , loc de aterizare pentru private jet-uri. A apărut pe harta aviaţiei europene după ce principele George Valentin Bibescu a luat o bucată din moşia mătuşii sale, Maria Bibescu, şi a transformat-o în aerodrom. Principele nu făcuse o investiţie care să-l îmbogăţească peste noapte, ci o donaţie oraşului în care locuia. În spiritul pasiunii sale – aviaţia.  Pe 1 august 1912, Liga Aeriană Română, condusă de principele George Valentin Bibescu, înființează la Băneasa o școală de pilotaj pentru piloți militari. Mai târziu, aerodromul devine aeroport; se adaugă o școală de pilotaj pentru piloți civili și Aeroclubul Regal Român.

spital

Spitalul Colţea. A fost primul spital din București, construit la 14 decembrie 1704, din inițiativa spătarului Mihai Cantacuzino, pentru a fi un spital pentru săraci. Organizarea și funcționarea spitalului s-a făcut după modelul spitalului Ospedale di S. Lazzaro e Mendicanti din Veneția.

Salvarea. În 1906, Nicolae Minovici a înfiinţat primul serviciu public de ambulanţă din România şi a constatat curând că serviciul medical era incomplet fără un spital care să poată primi pacienţii „Societatii de Salvare”şi mai târziu de orele 14:00. Reuşeste înfiinţarea, în 1934, a unui spital care să se ocupe la orice oră de pacienţii aduşi de ambulanțe. Iniţial, instituţia medicală finanţată de Minovici, după ipotecarea casei personale, a funcţionat într-o clădire închiriată, de pe cheiul Dâmboviţei.

CINE RIDICA ŞCOLI

Academia Mihăileană este prima instituție de învățământ superior modernă, din Moldova. A fost inaugurată la Iași, sub domnia lui Mihail Sturdza, prin strădania lui Gheorghe Asachi și a altor învățați români ai vremii. Aici se țineau cursuri de istorie, drept, chimie, matematică și arhitectură. Este precursoare a Universității din Iași și a Colegiului Național. Academia Mihăileană a funcționat în Casele Cazimir și Voinescu. Casele Cazimir, clădire istorică din Iași, construită în jurul anului 1800 și demolată în 1963, au fost construite de spătarul Petrache Cazimir și au adăpostit, începând cu anul 1835, Academia Mihăileană, Școala de Belle Arte, Pinacoteca ieșeană și apoi Filiala Iași a Academiei Române.

E dreptul bogaţilor de astăzi să facă ce vor cu averea dumnealor. Cum ei nu mă întreabă pe ce îmi cheltuiesc salariul, nici eu nu-i verific la deconturi. Dar, libertatea de gândire e încă în picioare şi nu mă pot opri să nu mă întreb: ce-ar fi dacă…?

Save

Despre Autor

Posteaza un comentariu