PLATA GĂRZILOR NU E DESPRE BANI

medici, salarii, spitale

Plata gărzilor suplimentare făcute de medici nu mai e o discuţie despre bani, ci despre morţii pe care nu şi-i va asuma nimeni, despre ipocrizie şi despre indiferenţa noastră.

Într-un sistem înţepenit de ani de zile, care moare pe zi ce trece sub ochii noştri, Ministerul Sănătăţii a dat reset. A mărit salariile doctorilor şi a venit cu o nouă filosofie pentru gărzile suplimentare: bani în plus şi dreptul de a alege al medicului dacă după o gardă se odihneşte sau lucrează şi mai mult. Efectul? În zeci de spitale din ţară managerii s-au plâns că nu vor avea bani suficienţi în bugete să plătească legal şi decent personalul, dar să şi cumpere materiale sanitare şi multe linii de gardă rămân neacoperite dacă doctorii aleg un program uman de lucru şi nu mai trag de ei să reziste ca roboţii. Şi, ipocrit, mulţi dintre noi ne-am dat ochii peste cap că nu mai are cine să ne vadă când ajungem la spital. Ca şi când am fi descoperit abia acum că România NU mai are suficient personal medical de ani de zile.

DOCTORII FUG DE ROMÂNIA

Numărul de medici români care aleg să plece să lucreze în străinătate e într-o continuă creştere. Numai anul trecut aproape 3 mii de doctori au plecat de la noi ca să profeseze în special în Vestul Europei. Cei mai mulţi dintre doctorii care pleacă sunt specializaţi în medicină generală şi medicină de familie. Neurochirurgii, urologii şi chirurgii plasticieni sunt cei mai puţini dintre cei care iau calea exilului.
De la an la an numărul plecărilor e tot mai mare. Să vedem câteva exemple. În 2008 au plecat 64 de chirurgi în străinătate, anul următor peste 100, în 2010 s-a înregistrat numărul record de 208 de chirurgi care au părăsit România, iar acum 2 ani – 200.
Să mai luăm un exemplu. În 2008 au plecat 139 de specialişti în medicină generală, în 2010 – 304, iar în 2013, 766.
În 2013, în total, 2995 de doctori români au plecat să lucreze în străinătate. Din 2008 şi până în 2013, adică în 5 ani, peste 14 mii, atenţie, 14 mii de medici au părăsit spitalele noastre. Cei mai mulţi merg să lucreze în Germania, Anglia şi Franţa. Mult mai puţini sunt cei care aleg Italia, Spania sau Suedia.
Un medic cu experienţă, cu cel puţin 12 ani de şcoală şi chiar cu funcţie într-un spital din România nu ia mai mult de 3 mii de lei pe lună. Salariile mici nu sunt singurul motiv pentru care doctorii noştri pleacă. Cei mai mulţi se plâng şi de condiţiile de lucru din spitalele de stat unde materialele sanitare şi echipamentele lipsesc. În plus, mulţi spun că aleg să emigreze ŞI pentru că halatul alb nu mai înseamnă respect în România.

Salarii doctoriSursa foto: Spitalul Floreasca

TOP PLECĂRI ÎN FUNCŢIE DE SPECIALIZĂRI

  • MEDICINĂ GENERALĂ  – 2.402
  • MEDICINĂ DE FAMILIE – 1.862
  • CHIRURGIE                    – 839
    ….
  • UROLOGIE       – 133
  • CHIRURGIE PLASTICĂ -135
  • NEUROCHIRURGIE – 120
    SURSA: COLEGIUL MEDICILOR DIN ROMÂNIA

    EXIL CHIRURGI
    2008     2009        2010      2011     2012    2013
    64          109           208       157       101      200
    SURSA: COLEGIUL MEDICILOR DIN ROMÂNIA

    EXIL MEDICI DE MEDICINĂ GENERALĂ
    2008     2009        2010      2011     2012    2013
    139         149         304       348         696      766
    SURSA: COLEGIUL MEDICILOR DIN ROMÂNIA

    NUMĂRUL MEDICILOR PLECAŢI DIN ROMÂNIA
    2013 – 2995
    2008 – 2013 – 13.872
    (1155 în 2008, 1401 în 2009, 2879 în 2010, 2982 în 2011, 2460 în 2012 şi 2995 în 2013)
    SURSA: COLEGIUL MEDICILOR DIN ROMÂNIA

    ŢĂRILE UNDE PLEACĂ MEDICII ROMÂNI
    GERMANIA -3428
    ANGLIA – 3035
    FRANŢA -2279
    ….
    SUEDIA -366
    SPANIA – 309
    ITALIA – 234
    SURSA: COLEGIUL MEDICILOR DIN ROMÂNIA

    MOTIVELE PENTRU CARE PLEACĂ DOCTORII:
    – SALARII MICI
    – CONDIŢII PROASTE DE LUCRU
    – LIPSA MATERIALELOR SANITARE ŞI A ECHIPAMENTELOR

 

Cifrele sunt publice de ani de zile. Niciun Guvern până acum n-a luat măsuri. Care e urmarea concretă? Să luăm un exemplu ipotetic: un om se loveşte grav la cap şi ajunge de urgenţă într-un spital în care lucrează un singur neurochirurg. Neurochirugul e acasă, doarme după 36 de ore de muncă. Pacientul moare. Cine e vinovat? Doctorul care a „îndrăznit” să doarmă, managerul care n-a acoperit linia de gardă, noii decidenţi care au scos crunta realitate în lumina realităţii sau politicienii care s-au uitat la cifrele de mai sus ani de zile şi-au ridicat din umeri?

Despre Autor

Posteaza un comentariu